8 martie, ziua în care s-a născut prozatorul Radu Tudoran, autorul celebrului roman „Toate pânzele sus!“ VIDEO (2024)

La 8 martie 1950, Uniunea Sovietică a anunțat că deține bomba atomică. Tot într-o zi de 8 martie s-au născut actriţa Gina Patrichi și prozatorul Radu Tudoran.

1871: A murit Alexandru Hurmuzachi, publicist şi ompolitic, membru fondator al Societăţii Academice Române

Alexandru (Alecu)Hurmuzachi a fost fiul marelui vornic bucovinean Doxachi Hurmuzachi și a Ilenei(Ilinca, Olena) Murguleț, fiica unui stolnic. A fost un publicist și om politicromân originar din Bucovina, membru fondator al Societății Academice Române șiunul dintre fruntașii mișcării naționale din Bucovina. A fost ales deputat dinpartea Bucovinei în Parlamentul austriac.

1888: S-a născut sculptorul Cornel Medrea

Cornel Medrea s-a născutîn comuna Miercurea, județul Sibiu. A făcut studiile liceale la Alba-Iulia,după care a urmat Şcoala de arte şi meserii din Zlatna, apoi Şcoala superioarăde arte decorative din Budapesta (1905-1912). Concomitent, a lucrat şi înatelierul sculptorului Zola, reputat monumentalist în acea vreme. Şi-acontinuat studiile în Austria, Germania, Italia, Franţa, Iugoslavia, Bulgaria.

Sculptorul Cornel Medrea alături de pictorul Marius Bunescu Colecție modernism.ro

În 1914, când sestabileşte la Bucureşti, debutează pe scena artistică românească cu un bust allui Coşbuc.

În lucrările sale,artistul a cultivat formele pline, robuste, exprimând cu simplitate un ideal alrealităţii. Portretele, seriile de maternităţi, evocările istorice („DragoşVodă şi zimbrul”), reprezentările alegorice („Atlas”; „Pescarii”; „Victorie”)converg spre manifestarea unei plenitudini, a dragostei faţă de viaţă şi derealitatea înconjurătoare.

A realizat busturile luiGeorge Coşbuc (Sibiu, 1914), Victor Hugo, Aristide Demetriade în rolul luiHamlet (Teatrul Naţional din Bucureşti, 1919), Barbu Delavrancea (ŞoseauaKiseleff , Bucureşti, 1920), Avram Iancu (Ciuruperii, 1927), Andrei Mureşanu(Bistriţa, 1932), George Enescu (Giurgiu, 1938), Gh. Lazăr (Avrig, 1938),Ovidiu (Şos. Kiseleff , 1917) etc.; Monumentul dedicat răscoalei din 1907(Buzău), Monumentul ceferiştilor (Bucureşti, 1923), împreună cu Ion Jalea,precum şi reliefurile de la Mausoleul din Mărăşeşti (1930).

Din 1933, a fostprofesor de Sculptură la Academia de Arte Frumoase din Bucureşti, apoi laInstitutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu” (până în 1964).

1910 - S-a născut prozatorul Radu Tudoran, autorulcelebrului roman „Toate pânzele sus!“

Radu Tudorans-a născut în martie 1910,la data de 8, în comuna Blejoi din Prahova, în familia lui Alexandru Bogza carea dat literaturii române încă un scriitor, pe Geo Bogza. Numele de Nicolae Bogzape care l-a primit la botez avea să şi-l schimbe peste ani, atunci când aînţeles că vrea să scrie, în cel de Radu Tudoran, ca să nu existe confuzii.

După o şcoală urmată laliceul militar, spre care s-a îndreptat, pentru că situaţia socială a familieilui nu era tocmai sigură, şi după o şcoală de ofiţeri absolvită în 1932 cugradul de sublocotenent, Nicolae Bogza p*rnea cu hotărâre spre lumea scrisului,ca o chemare căreia n-a putut să i se sustragă niciodată, moştenind poate de latatăl său gustul sau visul pentru aventurile pe mare, Alexandru Bogza fiindfuncţionar în marina comercială.

Radu Tudoran FOTO Cinemagia

Apoi, într-o vreme s-astabilit la Brăila, departe de comunismul care se străduia să-l înlăture de pescena vieţii literare. Acolo, în oraşul de la Dunăre, în care se amestecautoate poveştile lumii şi pe ale cărui străzi oamenii aduceau aerul mării şirespirau aventuri, Radu Tudoran „s-a întâlnit” cu Anton Lupan.

1936 - S-a născut actriţa Gina Patrichi

GinaPatrichiface parte, alături de Silvia Popovici sau AmzaPellea, din aşa-numita „promoţie de aur“ a teatrului românesc, care-a absolvitIATC-ul în 1956.

Gina Patrichi

Prima apariţie remarcabilă în cinema a fostcea în rolul Rozei din capodopera lui Liviu Ciulei „Pădurea spânzuraţilor“(1965), unde apare împreună cu colegul ei, Victor Rebengiuc. Alături de SilviaPopovici, Gina Patrichi a fost actriţa-fetiş a regizoarei Malvina Urşianu, carei-a oferit roluri importante în multe din filmele ei, începând cu „Trecătoareleiubiri“ (1974), apoi „Liniştea din adâncuri“ (1982) şi partitura Zazei (oexcentrică aristocrată căzută în mizerie, morală şi fizică, în zoriicomunismului) în dubletul „Pe malul stâng al Dunării albastre“ (1983) şi „Figuranţii“(1987).

Între timp, are roluri în filme de referinţă, precum Olimpia în„Felix şi Otilia“ (1972), Ioana în „Nemuritorii“ (1974) sau Lisette în„Saltimbancii“ Elisabetei Bostan (1981).

În perspectiva timpului, cel mai rezistent rol al ei este, bineînţeles,cel al reporterei TV Luiza din „Proba de microfon“ (1980) a lui MirceaDaneliuc, piatră unghiulară a cinematografiei româneşti, în care regizorul aavut o inspiraţie să nu-i spun genială asupra distribuţiei. Un alt personaj deburgheză conştientă de propria-i superioritate de clasă este cel al doamneiCosma din serialul TV cult „Lumini şi umbre“ (1981), pe scenariul lui TitusPopovici.

1945- Guvernul român a adresat guvernuluisovietic o telegramă în care solicita reintegrarea nordului Transilvaniei laRomânia, anexat de Ungaria, ca urmare a Dictatului de la Viena din 1940.

În telegrama de răspuns,din 9 martie 1945,Stalin a consimțit la reinstalareaadministrației românești în nordul Transilvaniei. La 13 martie 1945, la Cluj, a avut locproclamarea oficială a reinstalării administrației românești în această parte ațării.

1950- Uniunea Sovietică a anunțat că deținebomba atomică.

Tsar Bomba a fostdetonată de URSS în cadrul unui test desfăşurat pe 30.10.1961 într-un arhipelagdin Oceanul Arctic, în nordul Rusiei.

1997: Atleta Gabriela Szabo a cucerit medalia de aur laCampionatele Mondiale în sală de la Paris-Bercy, în cadrul probei de 3.000metri

În aceeași zi, un an mai târziu, Gabriela Szabo a doborât recordulmondial la proba de 2.000 m, record ce data de 13 ani, în cadrul concursuluiinternaţional atletic de sală din Germania

1968 - La Praga, studenţii şi-au declarat sprijinul faţă demişcarea de liberalizare cunoscută sub numele de „Primavara de la Praga”

La 19 august 1968, Kremlinul a decis să înăbuşePrimăvara de laPraga.În noaptea de 20 spre 21 august, trupe sovietice şi alealtor patru state membre ale Tratatului de la Varsovia: R.D.G, Polonia, Ungariaşi Bulgaria, au pătruns în Cehoslovacia, pentru a pune capăt procesului dereforme iniţiat de noua conducere cehoslovacă în frunte cu Alexander Dubcek.

Primavara de la Praga

România a refuzat să participle la aceastăinvazie, ba mai mult a condamnat-o prompt, în termeni vehemeţi. În dimineaţazilei de 21 august, în fata sediului C.C. al fostului P.C.R. s-a adunat omulţime impresionantă.

Nicolae Ceauşescu a rostit o cuvântare în care acalificat pătrunderea trupelor celor cinci state socialiste în Cehoslovacia drept„o mare greşeala şi o primejdie gravă“, subliniind „că nu există nici ojustificare şi nu poate fi acceptat nici un motiv de a admite, pentru o clipănumai, ideea intervenţiei militare în treburile interne ale unui stat socialistfrăţesc“.

Ziua internaţională a femeii

Ziua femeilor a fost sărbătorită pentru prima dată la 28 februarie1909 în New York, în amintirea unei greve a unui sindicat al femeilor, grevăcare avusese loc în 1908. În ciuda a ceea ce s-a pretins mai târziu, pe data de8 martie nu a avut loc de fapt nici o grevă, conform wikipedia.

În august 1910, cu ocazia Internaționalei Socialiste reunită laCopenhaga, activista socialistă germană Luise Zietz împreună cu colega ei ClaraZetkin propun sărbătorirea zilei internaționale a femeii, fără a specifica însăo dată anume.

Ziua internațională a femeii a fost sărbătorită pentru prima datăanul următor, în 19 martie 1911. Începând cu anul 1913, femeile din Rusia ausărbătorit ziua femeii în ultima duminică din februarie. În anul 1917, ultimaduminică din februarie conform calendarului pe stil vechi a coincis cu ziua de8 martie pe stil nou.

Femeile din Sankt Petersburg au declanșat o grevă cerândîncheierea Primului Război Mondial, sfârșitul raționalizării alimentelor șiabolirea dinastiei țariste. După Revoluția din Octombrie, comuniștii AlexandraKollontai si Vladimir Ilici Lenin au declarat 8 martie ca sărbătoare oficialăîn Uniunea Sovietică, iar abia la 8 mai 1965 aceasta a devenit zi nelucrătoare.

Următoarea etapă în instituirea unei zile dedicate femeii l-aconstituit proclamarea, în 1977, de către ONU, a Anului Internațional alFemeilor și declararea perioadei 1976–1985 ca Deceniul ONU pentru condițiafemeii.